cusca tagged posts

Habitatul natural al unei chinchille este în munţii Anzi din America de Sud. Climatul în această zonă este unul uscat şi rece. Aşadar, mediul de acasă al chinchillei ar trebui să-l imite pe cel nativ, aşa ca  trebuie să ne gândim bine unde aşezăm cuşca micutei rozatoare.

Dupa cum am mai spus, chinchilla preferă climatul uscat, deci ar trebui să stea într-un loc al casei cu un nivel scăzut al umidităţii. Temperatura recomandată se incadreaza între 15 şi 22 de grade Celsius. Încercaţi să ţineţi cuşca departe de băi, aer condiţionat, ventilatoare şi lumină solară directă. Cumpăraţi un termometru prin care puteţi monitoriza nivelul temperaturii şi al umidităţii.

Nu puneţi cuşca chinchillei într-un hol aglomerat, deoarece animalul va fi deranjat de-...

Gerbilii sunt creaturi cu care se poate călători uşor. Dacă cuşca este destul de mică, îl putem căra pe animăluţ în propria-i “casă”, iar dacă nu, putem folosi un suport din plastic sau o cutiuţă. Trebuie doar să îi asigurăm toate jucăriile şi accesoriile necesare.

Gerbilul trebuie hidratat. Deşi vei dori să îi muţi recipientul de apă pe perioada călătoriei, asigură-te că îi laşi la îndemână un morcov sau un măr. Acestea îi vor oferi doza necesară de apă. De asemenea, îi poţi pune înapoi recipientul la fiecare oprire, iar gerbilul îşi va potoli setea.

În timpul călătoriei, cuşca unui gerbil va trebui să rămână curată. Eliminaţi culcuşul ud sau uzat la fel cum o faceţi şi acasă...

Ce ne facem atunci când trebuie să plecăm cu porcuşorul de Guineea la drum? Care sunt condiţiile ideale de transport şi ce măsuri trebuie să luăm atunci când călătorim alături de el? Iată câteva sfaturi!

Folosiţi o geantă specială de transport cu ventilaţie sau o cuşcă mică din material plastic non-toxic cu uşă de metal. Puteţi folosi una specială pentru transport sau o cuşcă obişnuită pentru animale mici.

Joaca cu chinchilla este importantă din mai multe motive. Prin joacă, legătura cu animăluţul devine mai puternică. Chinchilla va fi stimulată atât mental, cât şi fizic, dar va beneficia şi de exerciţiile esenţiale.

O bună metodă de a te juca cu chinchilla include o gamă largă de jucării. Îi putem furniza obiecte pe care le poate roade, suporturi de pe care poate sări, ramuri de măr, păr sau alte lemne sigure. De asemenea, chinchilla iubeşte jucăriile pe care le poate rupe, precum cutiile de şerveţele sau tuburile de la prosoapele de hârtie.

Porcuşorul de Guineea trebuie scos din cuşcă în fiecare zi pentru a se menţine sănătos şi mulţumit. De asemenea, vom putea să ne bucurăm mai mult de animăluţ atât timp cât el este liber.

Înainte să scoatem porcuşorul de Guineea din cuşcă, trebuie să “securizăm” camera. Asta implică eliminarea ştecărelor sau a cablurilor de la telefon şi calculator, din moment ce porcuşorului de Guineea îi place să roadă. Cablurile care nu pot fi eliminate trebuie acoperite cu tuburi de plastic.

Uitaţi-vă prin cameră după găuri sau crăpături în care animăluţul s-ar putea ascunde. Acoperiţi-le cu un prosop sau cu o bucată de lemn.

Ridicaţi covoarele sau puneţi deasupra lor folii de plastic, ca metodă preventivă în cazul în care porcuşorul de Guineea îşi va face nevoi...

Atunci când alegi o cuşcă pentru porcuşorul de Guineea, trebuie să te gândeşti mai întâi de toate dacă îl vei ţine închis în casă sau vei poziţiona cuşca undeva afară. În orice caz, cu cât este mai mare cuşca, cu atât mai bine pentru animăluţul tău. 

Cuşca ar trebui să măsoare minimum 1 metru în lungime şi 1/2 metru în lăţime. Dacă plănuieşti să-ţi ţii porcuşorul de Guineea în casă, ar trebui să alegi o cuşcă cu tăviţă din plastic şi pereţi din gratii pe care să o amplasezi într-o cameră luminoasă, foarte bine aerisită (evită, totuşi, să poziţionezi cuşca direct în razele soarelui). De asemenea, este important să ţii cuşca departe de calorifere.

Nimănui nu-i place să cureţe cuşca animalului pe care îl deţine, dar, dacă vom face asta mai des, atunci nu ne vom mai gândi la acest proces ca la un chin, ci îl vom privi ca o parte din rutină. Nu există reguli fixe despre cât de des ar trebui curăţată cuşca iepurelui, dar câte puţin în fiecare zi îl va menţine pe animăluţ fericit şi sănătos. De asemenea, o curăţenie “generală” ar trebui efectuată o dată pe săptămână.

Când ne ocupăm de curăţenia zilnică, ar trebui să începem cu mâncarea veche, rămasă de peste zi. Este ideal ca acest proces să fie efecuat fie dimineaţa, fie seara. De asemenea, am putea să-i schimbăm într-o zi fânul de pe jos. Trebuie spălat bolul de mâncare şi umplut cel de apă...

Dihorul nu este un mamifer rozător, însă este un animăluţ atât de simpatic încât nu am putut să nu-i facem şi lui loc printre articolele noastre. Folosit ca „protector al hambarului” încă din secolul al XVII-lea, dihorul poate fi un animal de companie ideal în zilele noastre dacă este bine îngrijit. Are o personalitate puternică, este un vânător prin excelenţă, iar ca animal de casă îşi va adapta programul după cel al stăpânului.

Dihorul a fost domesticit aproximativ acum 2.500 de ani, pe continentul european. Scopul îmblânzirii lui a fost de a-l ajuta pe om la vânătoare şi de a-i ţine companie.

Spre deosebire de alte animale de companie, chinchilla iubește să facă baie în praf. Dacă îi interzicem așa ceva nu îi vom aduce deloc beneficii, întrucât este un comportament natural al ei și ajută la menținerea sănătății.

Pentru chinchilla, o baie nu are nicio legătură cu apa, ci constă în rostogolirea prin praf. Deși acest praf absoarbe uleiul din corpul animăluțului și îi menține blana sănătoasă, băile prea dese îi pot usca pielea.

Este greșit zvonul conform căruia chinchillele nu își pot uda blana, pentru că aceasta le va cădea aproape instantaneu. Ele pot intra în contact cu apa, dar trebuie uscate imediat. Blana lor este atât de densă încât îi este greu să se usuce de la sine și reține ușor umezeala...

Gerbilii, asemănători cu hamsterii, dar mai puţin cunoscuţi decât ei, sunt mamifere rozătoare mici şi prietenoase ce pot îndeplini cu succes rolul de animal de companie. 

În anul 1908, gerbilul a primit denumirea ştiinţifică de “Meriones unguilatus” care înseamnă în limba română “luptător cu gheare mici”. Din anul 1964, gerbilul a devenit mai popular şi a început să se vândă în petshop-urile din Marea Britanie şi SUA. Astfel, el a devenit unul dintre animalele de companie căutate de oameni.