Hamsterul sirian, cunoscut și ca hamsterul auriu, este cel mai popular tip de hamster crescut în captivitate. Așa cum îi spune și numele, acest animăluț de companie își are originile în Siria. Datorită culorii brun-auriu pe care o are, hamsterul sirian se poate camufla ușor în regiunile semideșertice.

Lungimea acestui tip de hamster este între 15 și 17 centimetri. El are o coadă scurtă, 4 degete la membrele anterioare și 5 la cele posterioare. În general, un hamster sirian cântărește circa 200 de grame, iar durata lui de viață este de maxim 3 ani.

Hamsterul sirian este un animal singuratic și teritorial. El trebuie ținut într-o cușcă separată și nu în compania altor rozătoare...

Hamsterii au nevoie să consume tot felul de nutrienţi fie că sunt copii, adulţi sau seniori. Aşadar, regimul alimentar al acestor mici rozătoare trebuie să fie cât mai bogat în vitamine. Haideţi să vedem care sunt cele mai potrivite pentru ei.

Vitamina A. Este utilă în cazul hamsterilor nou-născuţi şi, consumată în cantităţi mici, contribuie la creştere. Morcovii şi legumele verzi sunt o bună sursă de vitamina A. Aveţi grijă! Dozele mari pot dăuna hamsterilor, mai ales femelelor însărcinate.

Vitamina B poate combate efectele stresului. Carnea, care conţine foarte multe proteine pentru hamsteri, este bogată şi în vitamina B. Ea trebuie servită fiartă, neasezonată şi neprăjită...

Mamiferele rozătoare mici sunt printre animalele cu cea mai multă energie. Din fericire, există multe modalităţi prin care-ţi poţi ajuta animăluţul să facă exerciţii fizice şi mişcare zilnic, dar mai întâi de toate trebuie să-i cunoşti nevoile.

Ce-i place animăluţului tău să facă cel mai mult? Să roadă, să alerge, să sară, să se caţere? În funcţie de acest criteriu poţi opta pentru diferite jucării sau accesorii care să le facă viaţa mai frumoasă.

Deşi ne gândim la cât suferă animalul în urma operaţiei, sterilizarea este una din cele mai bune decizii pe care le poate lua un iubitor al necuvântătoarelor. În articolul de faţă vom face referire la sterilizarea iepurelui, un animal al cărui sistem reproducător este “configurat” pentru înmulţirea intensă. Dar de ce să nu îl lăsăm pe prietenul nostru urecheat să nu beneficieze de toate funcţiile organismului său? Iată principalele motive!

Conform studiilor, peste 80% din femelele active din punct de vedere sexual dezvoltă cancer mamar în primii 5 ani de viaţă. Astfel, este recomandat ca iepuroaicele să fie sterilizate în primii doi ani de viaţă. Problemele pot apărea şi în cazul masculilor...

Afectiuniile pielii apar de obicei atunci când pe alocuri blanita iepurasului lipseste sau pielea este ranita. De asemenea, infectiile pot aparea atunci când pielea este expusă la condiții de umiditate. În mod normal, blanita iepurasului prezinta bacterii sanatoase. Insa uneori, se intampla ca ea sa fie afectata de prezenta unor bacterii daunatoare.

CELE MAI FRECVENTE SIMPTOME ALE AFECTIUNILOR SUNT:

• Obezitatea
• Diaree
• Dureri musculare
• Lacrimare
• Infectii ale tractului urinar
• Blană mată
• Roseata si cruste în jurul zonei infectate
• Afectiuni dentare

CAUZE

De obicei, o infectie bacteriana a pielii apare atunci când există un loc in care blanita nu a mai crescut ori atunci când aceasta a fost expusa la condiții precare de mediu, inclusiv la umiditate...

Habitatul natural al unei chinchille este în munţii Anzi din America de Sud. Climatul în această zonă este unul uscat şi rece. Aşadar, mediul de acasă al chinchillei ar trebui să-l imite pe cel nativ, aşa ca  trebuie să ne gândim bine unde aşezăm cuşca micutei rozatoare.

Dupa cum am mai spus, chinchilla preferă climatul uscat, deci ar trebui să stea într-un loc al casei cu un nivel scăzut al umidităţii. Temperatura recomandată se incadreaza între 15 şi 22 de grade Celsius. Încercaţi să ţineţi cuşca departe de băi, aer condiţionat, ventilatoare şi lumină solară directă. Cumpăraţi un termometru prin care puteţi monitoriza nivelul temperaturii şi al umidităţii.

Nu puneţi cuşca chinchillei într-un hol aglomerat, deoarece animalul va fi deranjat de-...

Fie că vă duceți chinchilla în vacanță sau faceți o simplă vizită la veterinar, cuștile de transport fac călătoria mult mai ușoară. Iată câțiva pași simpli prin care transportul chinchillei va fi unul mai facil.

• Găsiți o cușcă bună! Aceasta trebuie să poată fi cărată într-un mod simplu, să beneficieze de o ventilație bună și să nu îi permită chinchillei să evadeze. Ar putea fi la fel de bună și o cușcă pentru câini mici sau pentru pisici.
• Făceți-o comfortabilă! Puneți pe fundul cuștii ceva pe care animăluțul poate dormi. Puteți folosi nisip pentru pisici sau fâșii de hârtie. De asemenea, puteți adăuga un spațiu de ascuns, precum o cutie. Astfel, chinchilla va avea un loc în care să meargă dacă se sperie.
• Dați-i chinchillei apă și ...

Iepurele de casă se numără printre animalele domestice care trăiesc alături de om de mii de ani. Vestigiile arheologice confirmă faptul că iepurele de vizuină a fost domesticit acum aproximativ 6000 de ani în Spania. Ulterior, iepurii de casă au fost răspândiţi în restul Europei, al Asiei şi apoi şi în restul lumii. La ora actuală, în lume, există peste 100 de rase de iepuri clasificaţi în funcţie de greutatea corporală.

Iepurii de casă sunt mamifere rozătoare sociabile, care se ataşează foarte repede de persoanele care îi îngrijesc. Cu toate astea, ei se tem de străini şi se sperie foarte tare atunci când aud zgomote foarte puternice şi necunoscute. De asemenea, ei sunt predispuşi crizelor de aclimatizare în cazul schimbărilor bruşte de mediu...

Gerbilii sunt creaturi cu care se poate călători uşor. Dacă cuşca este destul de mică, îl putem căra pe animăluţ în propria-i “casă”, iar dacă nu, putem folosi un suport din plastic sau o cutiuţă. Trebuie doar să îi asigurăm toate jucăriile şi accesoriile necesare.

Gerbilul trebuie hidratat. Deşi vei dori să îi muţi recipientul de apă pe perioada călătoriei, asigură-te că îi laşi la îndemână un morcov sau un măr. Acestea îi vor oferi doza necesară de apă. De asemenea, îi poţi pune înapoi recipientul la fiecare oprire, iar gerbilul îşi va potoli setea.

În timpul călătoriei, cuşca unui gerbil va trebui să rămână curată. Eliminaţi culcuşul ud sau uzat la fel cum o faceţi şi acasă...

Când vrem să descoperim personalitatea hamsterului, trebuie să privim la temperamentul acestuia, care are atât componente ereditare, cât şi de mediu. Trebuie să întrebăm despre părinţii hamsterului pentru a ne da seama de unde provine temperamentul său. În general, ne dorim un hamster relaxat, dar în acelaşi timp curios, care nu se stresează atunci când este ţinut în mână.

Hamsterii tineri trec printr-un stadiu în care nu vor putea fi ţinuţi în mână. Ei se vor opune acestei activităţi indiferent de cât de mult timp petreceţi în compania lor.

De exemplu, mulţi hamsteri sirieni vor sări neanunţaţi din mâinile proprietarilor. Pentru a preveni accidentările, este recomandat să ţinem hamsterul deasupra unui covor sau a unei suprafeţe moi...