Deşi nu realizăm, apa este un nutrient vital. Toate animalele au nevoie de apă pentru a trăi, dar iepurii necesită o cantitate mai mare comparativ cu alte specii. De exemplu, un iepure de 2,5 kg va bea într-o zi cât un câine de 12 kg! În altă ordine de idei, un iepure consumă zilnic între 50 şi 150 de mililitri pentru fiecare kilogram al corpului său.

Iepurele poate bea apă graţie unui suport pentru sticlă. Este un sistem practic, la care animalul se va adapta rapid. În plus, iepurele nu îşi va uda constant bărbia, ca în cazul bolurilor. Acest lucru ar putea duce la unele infecţii ale pielii.

Când un iepure nu are acces la mâncare, va bea apă în exces...

Unele animale au nevoie de o gamă variată de alimente pentru a fi sănătoase, iar altele tolerează mai bine o dietă constantă care să includă doar câteva feluri de hrană. Chinchillele se încadrează, cu siguranţă, în cea de-a doua categorie.

Microflora sistemului digestiv este destul de sensibilă în cazul chinchillelor, astfel că ele nu tolerează foarte bine schimbările de alimentaţie bruşte. De aceea este bine să respectăm o anumită dietă şi să-i formăm animăluţului o rutină pe care organismul lui să o suporte bine.

Nimănui nu-i place să cureţe cuşca animalului pe care îl deţine, dar, dacă vom face asta mai des, atunci nu ne vom mai gândi la acest proces ca la un chin, ci îl vom privi ca o parte din rutină. Nu există reguli fixe despre cât de des ar trebui curăţată cuşca iepurelui, dar câte puţin în fiecare zi îl va menţine pe animăluţ fericit şi sănătos. De asemenea, o curăţenie “generală” ar trebui efectuată o dată pe săptămână.

Când ne ocupăm de curăţenia zilnică, ar trebui să începem cu mâncarea veche, rămasă de peste zi. Este ideal ca acest proces să fie efecuat fie dimineaţa, fie seara. De asemenea, am putea să-i schimbăm într-o zi fânul de pe jos. Trebuie spălat bolul de mâncare şi umplut cel de apă...

Dihorul nu este un mamifer rozător, însă este un animăluţ atât de simpatic încât nu am putut să nu-i facem şi lui loc printre articolele noastre. Folosit ca „protector al hambarului” încă din secolul al XVII-lea, dihorul poate fi un animal de companie ideal în zilele noastre dacă este bine îngrijit. Are o personalitate puternică, este un vânător prin excelenţă, iar ca animal de casă îşi va adapta programul după cel al stăpânului.

Dihorul a fost domesticit aproximativ acum 2.500 de ani, pe continentul european. Scopul îmblânzirii lui a fost de a-l ajuta pe om la vânătoare şi de a-i ţine companie.

Posesorii de animale mici tind să aibă discuţii lungi, contradictorii pe această temă. Unii susţin că hamsterii nu ar trebui să bea apă deloc, alţii că ei îşi extrag apa necesară din legume sau fructe. Câtă apă ar trebui să bea hamsterul, de fapt?

Micul rozător are nevoie de 10 până la 30 de mililitri de apă zilnic (10 mililitri sunt necesari pentru un hamster de 100 de grame). Orice posesor de hamsteri trebuie să ştie că aceştia au nevoie de apă proaspătă în permanenţă. Aşadar, cuşca trebuie dotată obligatoriu cu cel puţin un adăpător cu tub metalic. De ce un adăpător şi nu un bol? Pentru că hamsterul nu poate roade adăpătorul din metal, poate bea cu uşurinţă şi nu poate vărsa apa, aşa cum s-ar întâmpla în cazul bolului.

Spre deosebire de alte animale de companie, chinchilla iubește să facă baie în praf. Dacă îi interzicem așa ceva nu îi vom aduce deloc beneficii, întrucât este un comportament natural al ei și ajută la menținerea sănătății.

Pentru chinchilla, o baie nu are nicio legătură cu apa, ci constă în rostogolirea prin praf. Deși acest praf absoarbe uleiul din corpul animăluțului și îi menține blana sănătoasă, băile prea dese îi pot usca pielea.

Este greșit zvonul conform căruia chinchillele nu își pot uda blana, pentru că aceasta le va cădea aproape instantaneu. Ele pot intra în contact cu apa, dar trebuie uscate imediat. Blana lor este atât de densă încât îi este greu să se usuce de la sine și reține ușor umezeala...

Gerbilii, asemănători cu hamsterii, dar mai puţin cunoscuţi decât ei, sunt mamifere rozătoare mici şi prietenoase ce pot îndeplini cu succes rolul de animal de companie. 

În anul 1908, gerbilul a primit denumirea ştiinţifică de “Meriones unguilatus” care înseamnă în limba română “luptător cu gheare mici”. Din anul 1964, gerbilul a devenit mai popular şi a început să se vândă în petshop-urile din Marea Britanie şi SUA. Astfel, el a devenit unul dintre animalele de companie căutate de oameni.

Iepuraşii pot fi animale de companie ideale dacă li se oferă atenţia şi dresajul necesar. Ei sunt jucăuşi, sociabili şi se ataşează de stăpâni exact aşa cum fac pisicile şi câinii. Iată câteva motive pentru care acest animăluţ simpatic este tocmai bun de luat acasă.

Iepurii au personalităţi foarte diferite. Unii sunt jucăuşi precum căţeluşii, alţii sunt indepedenţi precum pisicile. Sunt loiali, afectuoşi şi foarte deştepţi. Se adaptează destul de uşor, pot învăţa să răspundă la nume şi să folosească litiera dacă primesc câteva noţiuni de dresaj. Au nevoie de atenţie şi afecţiune cel puţin o oră pe zi pentru a fi fericiţi pentru că adoră interacţiunea cu stăpânii lor.

Înainte să ne cumpărăm o rozătoare este bine să ne asigurăm că le oferim tot ce au nevoie. Dacă aveți de când să aduceți acasă un animăluț cât de curând, iată câteva sfaturi.

Cușca. Trebuie să alegem o cușcă destul de spațioasă, ușor de curățat și care să nu îi permită rozătoarei să scape. Într-adevăr, cuștile modulare cu tuburi pot fi amuzante, dar nu sunt la fel de ușor de curățat și nu au o ventilație foarte bune. De asemenea, aveți mare atenție la orice mic spațiu care vi se pare în neregulă la cușcă. Animăluțul poate profita de el!

Culcuș. Aveți grijă la rumegușul de cedru și de pin. Este recomandat cel de plop. Se poate folosi și un culcuș din hârtie sau unele pe bază de fibre.

Mâncarea...

În sălbăticie, porcușorii de Guineea se hrănesc cu iarbă. Molarii lor sunt făcuți special pentru a toca plantele și cresc pe măsură ce animalul înaintează în vârstă. Odată ajunse în captivitate, aceste animăluțe necesită o alimentație specială, din care nu trebuie să lipsească fructele, legumele sau verdețurile.

Vitamina C este foarte importantă pentru porcușorii de Guineea, întrucât aceștia nu sunt capabili să o producă (la fel ca și oamenii), spre deosebire de alte mamifere.